O secunda e suficient de importante, o secunda te poate
inalta, o alta te poate scufunda…
Acum nu poate fi vorba nici macar de dezamagire… defapt de
ce am numi “dezamagire” ceea ce face altul? Dezamagire e ce nastem noi catre
noi insine in momentul cand invinuim pe ceilalti de una sau alta …
Daca celalat a ales sa imbratiseze un anumit comportament
s-au un anumit drum … e dreptul lui, iar daca acel comportament
indreapta o sageata spre noi nu are de ce sa fie vina lui … e vina cursului
vietii, al lumii in sine , e vina “evolutiei” neamului omenesc … asa am vrut sa
devenim… fiecare cu conceptiile si propriile gandiri, dar nu ne dam seama ca
asta implica neaparat ranirea cuiva...
Eu renunt, incetul cu incetul… nu in a crede in oameni, ci
in a crede intr-o atitudine definitiva. Imi plantez in constiinta idea ca intr-o
secunda se poate schimba, a oricui, inclusiv a mea, de aceea renunt sa mai arunc cu vina pe cel din fata…
 |
No comments:
Post a Comment